În acest studiu de caz, analizăm implementarea metodologiei BIM Sprint într-un proiect de construcție a unui spital de 12 etaje, cu o suprafață totală de 50.000 mp, situat într-un oraș european. Proiectul a implicat multiple discipline, inclusiv arhitectură, inginerie structurală, MEP (mecanice, electrice, sanitare) și execuție, necesitând un nivel ridicat de coordonare și colaborare.

Provocările inițiale ale proiectului:

• Complexitatea ridicată – integrarea a peste 20 de discipline diferite.
• Termene strânse – proiectul trebuia finalizat în 24 de luni.
• Cooperare internațională – echipe din 5 țări, lucrând în fusuri orare diferite.
• Necesitatea reducerii erorilor – proiectele anterioare suferiseră întârzieri din cauza problemelor detectate tardiv în șantier.

Pentru a optimiza colaborarea și a reduce riscurile, echipa de proiect a adoptat abordarea BIM Sprint, bazată pe metodologia Agile.

1. Planificarea și stabilirea obiectivelor Sprintului

Prima etapă a fost crearea unui plan detaliat de implementare a BIM Sprint, care să permită echipelor să lucreze în iterații scurte, cu livrabile clare.

Decizii strategice:

• Sprinturi de 3 săptămâni – fiecare Sprint s-a concentrat pe o etapă specifică, cum ar fi modelarea structurii, integrarea instalațiilor MEP sau verificarea coliziunilor.
• Obiective clare pentru fiecare Sprint – de exemplu, un Sprint s-a axat pe detectarea și corectarea conflictelor între conductele de ventilație și structura de rezistență.
• Crearea backlog-ului BIM – lista de sarcini prioritare a fost stabilită înainte de fiecare Sprint.

Exemplu de backlog pentru un Sprint:

1. Modelarea și integrarea structurii de rezistență pentru etajele 1-4.
2. Verificarea coliziunilor între elementele structurale și instalațiile mecanice.
3. Optimizarea poziționării echipamentelor HVAC pentru eficiență maximă.
4. Testarea soluțiilor și revizuirea modelului pe baza feedback-ului echipei de execuție.

2. Formarea echipei interdisciplinare și stabilirea responsabilităților

Pentru a asigura o implementare eficientă, a fost creată o echipă multidisciplinară formată din:

• Manager BIM – coordona întregul proces și supraveghea implementarea Sprinturilor.
• Coordonator BIM – analiza compatibilitatea dintre modelele diferitelor discipline și gestiona verificările de coliziune.
• Modelatori BIM (arhitectură, structuri, MEP) – actualizau și validau modelele 3D în funcție de obiectivele Sprintului.
• Specialiști în execuție – verificau fezabilitatea modelului pentru implementarea în șantier.
• Coordonator de proiect – gestiona relația cu investitorii și beneficiarii.

Această distribuire clară a responsabilităților a permis fiecărei echipe să se concentreze pe livrabilele specifice, fără a suprapune sarcinile.

3. Utilizarea unui flux de lucru digitalizat pentru colaborare

Pentru a îmbunătăți colaborarea dintre echipele din diferite țări, a fost implementat un flux de lucru bazat pe cloud, utilizând următoarele platforme:

• Autodesk BIM 360 – pentru gestionarea și partajarea modelelor.
• Navisworks – pentru detectarea coliziunilor între discipline.
• Revizto – pentru coordonarea echipei și gestionarea sarcinilor din backlog.
• Asana – pentru managementul general al Sprinturilor și monitorizarea progresului.

Cum a funcționat acest sistem?

• Fiecare echipă și-a încărcat modelele în BIM 360 la începutul fiecărui Sprint.
• Echipa de coordonare a verificat coliziunile folosind Navisworks și a generat rapoarte detaliate.
• Problemele detectate au fost adăugate în Revizto, unde fiecare specialist a primit sarcini clare de rezolvare.
• Sprinturile s-au încheiat cu o revizuire finală a modelului și integrarea feedback-ului pentru următoarea iterație.

4. Monitorizarea progresului prin întâlniri periodice

Pentru a menține echipa sincronizată, s-au organizat întâlniri periodice:

• Daily Stand-up Meetings (15 minute, zilnic) – fiecare echipă a raportat progresul și problemele întâmpinate.
• Sprint Review Meetings (la sfârșitul fiecărui Sprint) – analiza rezultatelor, compararea cu obiectivele inițiale și ajustarea strategiei.
• Sprint Planning Meetings (înainte de fiecare Sprint nou) – definirea priorităților și repartizarea sarcinilor.

Aceste întâlniri au permis echipei să răspundă rapid la provocări și să adapteze strategia în timp real.

5. Rezultatele și beneficiile obținute

Implementarea BIM Sprint a generat îmbunătățiri semnificative în gestionarea proiectului:

• Reducerea conflictelor între discipline cu 85% înainte de faza de execuție.
• Economie de timp de 20% în coordonarea modelului, datorită feedback-ului rapid și iterațiilor scurte.
• Reducerea costurilor cu reparațiile în șantier cu 30%, datorită identificării timpurii a problemelor.
• Creșterea eficienței colaborării între echipe – timpul de răspuns la probleme a scăzut de la 48 de ore la 12 ore.
• O mai bună aliniere a modelului BIM cu realitatea din șantier, datorită implicării continue a echipelor de execuție în Sprinturi.

6. Lecții învățate și îmbunătățiri pentru viitoarele proiecte

• Sprinturile trebuie să aibă obiective realiste – echipele au constatat că încercarea de a rezolva probleme prea complexe într-un singur Sprint ducea la suprasolicitare.
• Feedback-ul echipei de execuție este important – implicarea constructorilor în Sprinturi a dus la modele mai precise și ușor de implementat.
• Utilizarea unei platforme comune este obligatorie – colaborarea eficientă a fost posibilă doar printr-un sistem digital centralizat.
• Întâlnirile scurte și regulate sunt importante – acestea au redus blocajele și au permis echipei să avanseze rapid.

Implementarea BIM Sprint într-un proiect complex, precum construirea unui spital, a demonstrat că această metodologie poate îmbunătăți colaborarea, reduce erorile și accelera procesul de livrare. Prin organizarea eficientă a echipelor, utilizarea tehnologiilor potrivite și monitorizarea constantă a progresului, proiectele pot beneficia de un management mai agil și mai eficient.

Această abordare poate fi aplicată cu succes în orice proiect de construcții unde este necesară o coordonare interdisciplinară riguroasă și unde adaptabilitatea rapidă la schimbări este importantă.